Ovidiu Oltean și soția sa Vasilena sunt clujenii care au reușit să înființeze prima păstrăvărie ecologică din România. S-au decis să renunțe la joburile din corporație și să investească în acest domeniu în 2013, după ce au sesizat lipsa produselor din carne ecologică de pe piața românească. La acea vreme începuseră diversificarea alimentară a copilului lor și încercau să găsească produse cât mai sigure pentru dezvoltarea sănătoasă a acestuia. Cu o investiție de 700.000 euro din fonduri europene și resurse proprii, în 2015 au reușit să pună în funcțiune ferma de păstrăv din satul clujean Bologa, la poalele Muntelui Vlădeasa.
Păstrăvăria Bolloga se întinde pe o suprafață de 3 800 de metri pătrați, unde se găsesc 15 bazine exterioare și o stație proprie de incubare cu o capacitate de 300 000 icre. În momentul de față produc 30 de tone de păstrăv anual, pe care-l comercializează în cele două băcănii pe care le au în Cluj Napoca sau direct la domiciliul clientului, prin propria rețea de distribuție.
Când v-ați decis să intrați în lumea antreprenorială și de ce ați ales să înființați o fermă piscicolă?
În 2013, împreună cu soția, am luat decizia să părăsim multinaționalele fiecare dintre noi și să ne construim propria afacere. Am achiziționat terenuri în comuna Poieni, propice pentru înființarea unei ferme piscicole. Fiind în amonte de vatra satului, are sistem propriu de epurare. Așa am ajuns să ne gândim la certificarea ecologică a fermei. Ideea de certificare ecologică ne-a venit în momentul în care am început să căutăm hrană pentru procesul de diversificare alimentară a copilului nostru. Ne-am dat seama că nu prea există pe piață variante de produse din carne de a căror calitate să fii sigur. Din acel moment a început un proces de conversie prin care am trecut pentru a ajunge să deținem această certificare.
Cât a fost investiția și cum au fost începuturile?
Investiția inițială a fost de 700 mii de euro. Am accesat fonduri europene prin programul operațional de pescuit. A fost greu la început, nu mai exista nimeni care să fi făcut acest lucru în România până atunci. Așa că am început cu pași mărunți și am ajuns să cunoaștem fiecare problemă și să învățăm să o rezolvăm. De exemplu, a fost foarte greu să identificăm furnizorii de hrană, la noi nu există furnizori de hrană certificată ecologic. De asemenea, condițiile impuse de firma din Austria care ne-au certificat sunt foarte stricte. Este greu să crești păstrăv fără antibiotic și fără să tratezi apa cu diverse substanțe chimice, așa cum fac majoritatea fermelor din România. Noi nu avem sistem recirculant, apa intră în fermă și iese fără să o refolosim. Este proaspătă, oxigenată și plină de microorganisme. Totul este la mâna naturii. Marele nostru avantaj este că suntem pe un curs de apă foarte curat, râul Henț. Ne ajută foarte mult în procesul de creștere faptul că nu există factori poluanți. Noi avem grijă doar să păstrăm regulile naturii.
Cât pește produceți anual și cum îl comercializați?
Avem voie să producem 20 de kilograme pe metru cub de apă, asta înseamnă undeva la 30 de tone pe an. Altfel, din cauza suprapopulării pot apărea numeroase boli. Îl vindem în propriile băcănii și livrăm în toată țara prin rețeaua noastră de distribuție. Avem două mașini autorizate de DSV cu ajutorul cărora facem livrările în băcănii și la clienți din toată țara.
Lanțurile mari de magazine sunt dispuse să preia produse ecologice românești?
Există interes, am și avut discuții în acest sens, dar considerăm că drumul nostru este altul. Dorim să fim cât mai aproape de client, iar traseul produselor noastre să fie cât mai scurt. Vrem ca peștele de la noi din fermă să ajungă direct la om pe masă, să nu treacă prin depozite.
Nu am avea cum să controlăm condițiile de păstrare, iar asta ne determină să menținem pe plan intern procesul de creștere, eviscerare, ambalare și livrare către client.
Care este diferența dintre peștele pe care îl aveți în crescătorie și cel din supermarket?
Diferențele sunt majore. Peștele din supermarketuri vine din toată lumea, trasabilitatea este una destul de complicată. Pe noi ne caută clienții pentru faptul că peștele trece doar prin mâna noastră. Sunt oameni interesați de calitatea produsului și oameni care se uită doar la preț și cam atât.
Există o piață de consumatori educați în zona produselor din pește?
Nu știu dacă există o piață de oameni educați, dar majoritatea clienților noștri sunt oameni care s-au interesat de păstrăvăria noastră înainte să cumpere sau chiar au sunat și ne-au întrebat de felul în care creștem peștele. Încercăm să le explicăm clienților noștri ce înseamnă un produs certificat ecologic. Foarte mulți producători promovează produse ecologice, dar nu au certificare. Eco, bio, organic sau natural sunt termeni care în țările civilizate se folosesc cu foarte mare atenție și necesită certificare. La noi poți pune pe etichetă ce vrei, pentru că nu te întreabă nimeni nimic.
În pandemie nu ați stat degeaba, ați înființat o crescătorie ecologică de pui de carne. Ce v-a determinat să vă îndreptați și către această piață?
Ne-a prins din mers pandemia, aveam de mult proiectul dar am întâmpinat ceva greutăți în ceea ce privește autorizațiile pe care a trebuit să le obținem pentru a putea crește păsări pășunate. Așa se numesc. Trăiesc libere și au doar un adăpost pentru noapte sau în caz de ploaie. Sunt crescute într-o suprafață împrejmuită și acoperită cu plasă, dar totul la voia naturii. Sunt libere și lăsate să scurme prin pământ. Ca și în cazul păstrăvului, le aducem din afara țării hrană certificată ecologic.
Când ați decis să deschideți băcăniile și unde sunt localizate?
Am ales să deschidem propriile băcănii din dorința de a închide circuitul vânzării și pentru a nu fi nevoiți să apelăm la alte variante de vânzare. Ne dorim să vindem, pe lângă produsele noastre, și alte produse de la producători locali care respectă procesul de fabricare al produselor. Sunt produse pe care noi le verificăm în laborator. Așa am ajuns să avem o gamă diversificată de produse foarte apreciate, începând de la pâine, produse lactate, ouă, carne de mangaliță, mezeluri certificate ecologic, murături sau dulcețuri.
Băcăniile sunt localizate în Cluj Napoca, una pe strada Măceșului numărul 2, iar cealaltă pe Alexandru Vlahuță numărul 56. Pe a doua urmează să o deschidem publicului în luna martie. Produsele pot fi comandate și online, pe platforma bolloga.ro
Pe viitor vă gândiți să deschideți și un restaurant cu specific pescăresc sau să dezvoltați zona de agrement?
În cadrul băcăniei avem și partea de restaurant, comercializăm dar și gătim din produsele băcăniei. În fiecare zi avem ciorbă de păstrăv și pește proaspăt la cuptor.
Când ați întâmpinat cea mai mare provocare în business?
Cel mai greu a fost în momentul în care am construit ferma. A fost o perioadă extrem de dificilă, pentru că în România nu avem specialiști. Facultățile de agronomie nu scot specialiști în piscicultură, decât niște teoreticieni. De exemplu, bazinele pentru certificare ecologică trebuie să fie rotunde, nu dreptunghiulare cum sunt cele tradiționale cunoscute de dinainte de 1989. Când vorbeam de bazine rotunde, toată lumea se uita la noi și nu înțelegea. Logica este că trebuie să se formeze un curent, pentru ca peștele să înoate ca în aval. Am fost pionieri în ceea ce privește înființarea unei ferme ecologice de pește în România. Am luat totul de la zero și am încercat să adaptăm cu pași mărunți sistemul de creștere a păstrăvului. Primii ani au fost foarte grei, dar după am înțeles ce și cum trebuie făcut, am aplicat și acum putem arăta și altora conceptul nostru.
Care a fost lecția de business pe care ați învățat-o din provocările întâmpinate?
Ce am învățat până acum este că dacă îți păstrezi seriozitatea și faci pași spre a-ți atinge obiectivele, fără să încerci să fentezi jocul, chiar dacă rezultatele vin mai greu, sunt solide și pe termen lung. Noi ne-am menținut calitatea produsului și nu am acceptat alte drumuri care să ne aducă mai repede succesul.
Adauga comentariu