Business Leaders > Lideri > VIDEO Bogdan Lițescu, CEO al Plant an App: Guvernul din Bermuda plănuiește să-și facă baza de vaccinare împotriva Covid-19 prin intermediul nostru. În România nu am găsit deschidere din partea autorităților

Bogdan Lițescu a devenit antreprenor în 2006 când și-a asumat misiunea de a porni o companie de tehnologie. A fondat DNN Sharp – companie destinată pieței internaționale pentru dezvoltatori software, apoi a urmat Open Traits – platformă de crowdfunding pentru comunitățile construite în jurul produselor software din Singapore, iar din 2019 conduce Plant an App – o platformă de dezvoltare low-code care ajută companii din întreaga lume să își accelereze transformarea digitală. Printre clienții săi se numără Guvernul Statelor Unite ale Americii, alături de care dezvoltă diverse aplicații și soluții tehnologice, și Guvernul din Bermuda, ce are în vedere să-și facă baza de vaccinare împotriva Covid-19 prin intermediul Plant an App.

La începutul anului compania s-a listat pe SeedBlink și a avut loc cea mai mare campanie de equity crowdfunding de pe această platformă, reușind să strângă în doar trei ore suma de 720.000 de euro. 

Business Leaders: Plant an App este o platformă de dezvoltare locală care ajută companii din întreaga lume să-și accelereze dezvoltarea digitală. Ce faceți mai exact pentru ele?

Bogdan Lițescu: Poți să-ți imaginezi ca niște piese de lego pe care le iei și le asamblezi ca să construiești ceva. În cazul nostru este un sistem software. Conceptul de low-code vine de la ideea de puțin cod. Ai piesele de puzzle, îți construiești ce vrei, dar la un moment dat îți lipsește o piesă. Atunci poți să asamblezi piesa care îți lipsește. Când finalizezi sistemul, ai 2% cod de întreținut, față de cum ai fi avut dacă scriai toată aplicația cu un singur cod.

Știu că urmează să organizați primul curs de low-code din România. Cine poate să participe și la ce nivel pot ajunge cei care sunt începători în programare?

Am oferit acest program de training multor companii și indivizi până acum. Un om care este entry level în IT poate să ajungă să livreze sisteme cu o complexitate medie spre mare în două sau trei săptămâni. Ceea ce este nemaiauzit în lumea de software development. Oamenii la început de carieră sau cei care se recalifică necesită un an sau doi până pot livra o funcționalitate. În low-code accesul în bord poate dura două sau trei săptămâni.

Promiteți timp mai scurt de până la 20 de ori și costuri cu 80% mai mici pentru lansarea soluțiilor software. Cum reușiți să faceți asta?

Luând aceste piese ca de puzzle, durează mult mai puțin. Nu trebuie să scrii tot codul. Și nu este numai timpul pe care îl dedici pentru a scrie codul, dar mai trebuie să și vorbești cu clientul să-ți spună ce trebuie să schimbi. Ceea ce se numește feedback loop. Făcând acest lucru mult mai simplu, într-o ședință de o jumătate de oră cu clientul, poți face chiar modificări în cod.

Cum este văzut low-code-ul în România și cum se poziționează acest serviciu pe piața din afară?

În România, pentru că se face mult outsourcing, low-code-ul este văzut ca o competiție pentru că promite livrare rapidă la bani mai puțini. Ceea ce reprezintă o contradicție pentru cei care fac outsourcing și vor să vândă ore. Cu cât mai multe ore, cu atât mai mulți bani. Însă cunosc antreprenori din outsourcing care văd perspectiva de a pivota către un low-code agency. A devenit o mișcare atât de mare în lume, încât este o chestiune de timp până firmele de outsourcing or să înceapă să piardă proiecte. De ce? Pentru că nu mai sunt cea mai bună ofertă de pe masă. Trendul acesta este foarte puternic, se prezice că va deveni o piață de 50 de miliarde dolari.

Ce gen de aplicații doresc companiile să dezvolte?

De obicei în low-code sunt aplicații de business, bazate pe date, procese, integrări cu alte platforme. În ziua de astăzi orice companie folosește cel puțin 3-4 sisteme. Când faci un nou sistem este important ca acesta să se conecteze cu ce ai deja în organizație. Pentru că altfel ajungi să muți datele manual.

Cum îți explici diferența de mentalitate dintre antreprenorii din România și cei din afară în ce privește acest nou serviciu?

În România lipsește pragmatismul pe care digitalizarea îl necesită. Este scump să mă digitalizez, dar cât mă costă să nu mă digitalizez? Dacă antreprenorul intră în detaliu și pune pe hârtie tot ce-l costă să nu se digitalizeze, o să iasă mult mai scump. Antreprenorii din afară au înțeles acest lucru în urmă cu multă vreme. Pentru ei un proiect de 10 – 20 de mii de dolari nu este scump. Pentru că înțeleg că îi costă mult mai mult dacă nu-l au. În România antreprenorii încă așteaptă să vină bani de la UE pentru digitalizare. Dar văd din ce în ce mai mulți antreprenori care gândesc și în costuri de oportunitate.

Autoritățile au deschidere către digitalizare?

Noi nu am găsit deschidere din partea autorităților din România. Pot să spun ce se întâmplă în afară, unde am găsit interes pentru soluții de genul acesta. De obicei, la fel cum se face și la noi, majoritatea proiectelor de transpunere digitală au loc prin licitație publică. Ceea ce înseamnă că departamentul de IT de la stat primește sistemele de la firme de servicii și trebuie doar să le pună în funcțiune. În afară, departamentele de IT ale Guvernelor au început să dezvolte pe cont propriu aplicații. De exemplu, unul dintre clienții noștri, Guvernul din Bermuda, plănuiește să-și facă baza națională de vaccinare împotriva Covid-19 prin Plant an App.

Ce sentiment te încearcă atunci când te uiți la stadiul digitalizării din România?

Am văzut că autoritățile au mai multă deschidere. S-au făcut pași față de anii trecuți. De exemplu, la Registrul Comerțului poți să faci aproape toate operațiunile on-line. Suntem pe drumul cel, bun dar cred că mai este nevoie de cineva care să facă niște schimbări radicale în procese și mentalitate. Altfel vom rămâne mereu în urmă. Ce facem noi acum în România, în Europa se făcea încă de acum 5 ani. La noi este un foarte bun centru de tehnologie, problema este că mare parte se duce către outsourcing. Guvernul nu sprijină antreprenoriatul care se ocupă de inovație. Dacă s-ar crea cultura de inovație cu sprijinul guvernului, nu văd de ce nu am deveni Silicon Valley al Europei de Est.

Ce ai schimba rapid în sensul acesta?

În primul rând orientarea antreprenorilor către internațional. Sprijiniți de Guvern sau măcar neîmpiedicați de către acesta. Este nevoie de o politică la nivel național.

La începutul anului compania Plant an App a fost listată pe platforma SeedBlink. Ce a reprezentat acest lucru pentru voi?

Ne-am listat pe SeedBlink la începutul lunii ianuarie, dar aș vrea să menționez că este un drum pe care l-am început în 2019, când ne-am dus în San Francisco la „500 Startups“, având obiectivul de a ridica bani în Silicon Valley. Apoi a apărut pandemia și ne-am amânat planurile, dar am decis să facem această campanie de equity crowdfunding. Pe SeedBlink am reușit să ridicăm 720 mii euro în trei ore.

Cum arată strategia de dezvoltare a Plant an App pe termen scurt, mediu și lung?

Pe termen scurt, acum că am ridicat în total un milion de dolari, strategia noastră este să punem la punct și să scalăm procesele de vânzări. Pe termen mediu vrem să concurăm cu jucătorii mari de pe piață care ridică 25 – 100 de milioane dolari. Dar pentru asta trebuie mai întâi să demonstrăm modelul de vânzări.

Care a fost cea mai importantă lecție de business pe care ai învățat-o din experiența de până acum?

Fiind antreprenor din 2006, fiecare lecție a fost de o importanță maximă la momentul ei. Ultimul lucru pe care l-am învățat a fost să caut oameni care pot rezolva problemele, nu să mă concentrez cum să le rezolv eu. Omul potrivit valorează foarte mult, cel puțin pentru un antreprenor care crește și nu mai are timp să fie în toate aspectele companiei.

Ce alte businessuri ai încercat înainte de Plant an App?

Înainte de Plant an App a fost DNN Sharp, un business de developer tools. Era același concept dar cu un target puțin diferit – developeri care cumpărau componente și apoi le asamblau. Plant an App este un spin-off din acel business. Am mai încercat și un business de tip forum în Singapore din care am învățat foarte multe.

Acum, dacă ai vinde compania sau ai vrea să faci și altceva, în ce industrie ai investi?

Cred că în construcții este foarte mult loc de inovat. Modul în care construim case a fost optimizat de-a lungul timpului, dar nu s-a schimbat nimic radical. La fel și în agricultură sau transport, mai este mult de inovat.

Business Leaders

View all posts

Adauga comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *