Când vorbești cu Mia Ungureanu, ai senzația că te afli undeva între trecut și prezent, între mirosul de pânză naturală și lumina blândă a soarelui care cade peste o cămașă cusută manual. Îi poți simți căldura, răbdarea, dar și pasiune pentru lucrul bine făcute. Este creatoarea brandului TRUCouture, un atelier care s-a născut din dorința de a păstra vie autenticitatea portului românesc, dar într-o formă care să poată fi purtată și astăzi.
Anul acesta, Mia a dus poveștile sale până în Japonia, la Expo Osaka 2025, unde a prezentat creațiile TRUCouture ca pe o punte între două lumi: tradiția românească și universul contemporan al modei. „Pentru mine, nu a fost doar o prezentare de modă, ci un act de recunoștință față de rădăcinile noastre. Am simțit că fiecare cusătură vorbește despre cine suntem, iar reacțiile japonezilor mi-au confirmat că autenticitatea se simte, indiferent de limbă sau cultură.”
TRUCouture s-a născut dintr-o amintire de suflet, o cămașă moștenită de la mama Miei, cusută cu migală și purtând cu ea povestea unei generații. Avea peste treizeci de ani, dar vibra de amintiri, de răbdarea mâinilor care o cususeră și de dragostea femeilor care o purtaseră. „De fiecare dată când o purtam, atrăgea mai multă admirație decât orice piesă nouă. Dar pentru mine nu era vorba despre cum arăta, ci despre starea pe care mi-o dădea — aceea de a purta nu doar o haină, ci o poveste.”
Acea cămașă a fost începutul, așa s-a născut dorința Miei de a crea haine care să poarte aceeași energie curată, un brand care vorbește despre rădăcini. În atelierul TRUCouture, pânza naturală este atinsă cu răbdare, iar broderiile sunt cusute manual, așa cum se făcea odinioară. Fiecare piesă poartă un număr unic și energia timpului investit în ea. Iar fiecare femeie care poartă TRUCouture duce mai departe o parte din povestea Miei. „Îmi place să cred că nu creez doar haine, ci amintiri. Fiecare piesă vorbește despre cine suntem și despre cum ne raportăm la rădăcinile noastre.”
Cine este Mia Ungureanu, când și ce te-a făcut să pornești la drum cu lansarea brandului TRUCouture?
Încă din copilărie eram atentă la felul în care hainele mă făceau să mă simt. Îmi amintesc sensibilitatea pe care o aveam față de ceea ce purtam și atenția la detalii. Nu mă regăseam într-o piesă care nu fusese atinsă de mâna mea. Așa am început să descopăr tiparele, să lucrez la mașina de cusut și să transform aproape fiecare haină din garderobă, până când devenea unică și potrivită mie. Am crescut cu multă natură în jurul meu. Vacanțele de vară petrecute în Bucovina, printre tradiții, frumusețe simplă și rădăcini curate, au așezat în mine o legătură profundă cu autenticitatea și cu firea lucrurilor.
Mai târziu, în anii de facultate și de master, am explorat domeniul creativității din mai multe perspective: artistic, sociologic, practic. Acolo am înțeles că frumusețea poate fi creată și susținută într-un mod responsabil, atunci când creativitatea se împletește cu sustenabilitatea.
Un moment definitoriu a fost întâlnirea cu o cămașă moștenită de la mama mea. Era realizată din țesături naturale, cusută de un croitor, și avea deja peste 30 de ani. De fiecare dată când o purtam, atrăgea mai multă admirație decât orice altă piesă nouă. Dar mai mult decât privirile celorlalți, pentru mine conta starea pe care mi-o dădea – aceea de a purta nu doar un obiect, ci o poveste. Acea cămașă mi-a arătat forța pe care o poate avea un obiect vestimentar autentic, creat cu grijă și cu suflet.
De acolo a pornit totul. Din emoția și energia acelei cămăși s-a născut dorința mea de a crea mai multe piese care să ducă mai departe frumusețea, autenticitatea și sensibilitatea.
Cum s-a născut ideea TRUCouture și ce gol ai simțit că vei umple în moda românească atunci când ai pornit acest drum?
TRUCouture a luat naștere în 2012, este un brand clădit pe respect pentru tradiție, pe dragoste pentru natură și pe pasiunea de a transforma fiecare haină într-o poveste personală. Mi-am dorit să creez piese vestimentare care să spună povești și să aibă aceeași valoare și aceeași apreciere, chiar și peste 30 de ani.
Am simțit atunci că moda românească merită această punte între trecut și prezent: între simplitatea elegantă a tradiției și nevoia noastră de azi de a purta ceva autentic, cu identitate. Golul pe care am dorit să-l umplu a fost tocmai această nevoie de a regăsi suflet, emoție și istorie în haine, dincolo de ritmul rapid al tendințelor.
Astăzi, TRUCouture înseamnă exact asta: o expresie a naturaleții, a frumuseții discrete și a respectului pentru detalii — valori pe care le cultiv în fiecare piesă creată.
Ce frici ai avut la lansarea brandului și cum le-ai transformat în curaj?
La început, cea mai mare teamă a mea a fost legată de necunoscut: dacă oamenii vor înțelege mesajul meu, dacă vor aprecia piese care nu sunt „de masă”, ci construite cu răbdare, din materiale naturale și cu atenție la detalii. M-am întrebat adesea dacă visul meu are loc într-o lume care consumă totul repede.
Însă fiecare pas mic pe care l-am făcut, fiecare client care mi-a spus că se simte diferit și special purtând o creație TRUCouture, a transformat frica în încredere.
Am învățat că vulnerabilitatea nu e un obstacol, ci o forță, pentru că te obligă să cauți autenticitatea.
Când ai înțeles pentru prima dată că hainele pot spune povești, nu doar să îmbrace oameni?
Am înțeles acest lucru în momentul în care am purtat pentru prima dată cămașa mamei mele. Avea peste 30 de ani, era cusută din țesături naturale și, de fiecare dată când o îmbrăcam, oamenii o remarcau mai mult decât orice piesă nouă din garderoba mea.
Dincolo de complimente, ceea ce conta cu adevărat era felul în care mă simțeam în acea cămașă. Mă făcea să mă simt mai specială, unică. Avea o lejeritate în croi și în felul în care cădea pe mine, pe care nu o regăseam în nicio altă piesă nouă sau „in trend”.
Mai târziu, când am început să creez propriile piese, am redescoperit aceeași emoție, dar din cealaltă parte: bucuria oamenilor care le purtau. Erau clienți care înțelegeau altfel acest mesaj și care găseau în aceste creații nu doar un obiect vestimentar, ci o stare, o poveste.
Dacă ar fi să descrii într-un singur cuvânt identitatea brandului TRUCouture, care ar fi acela?
Dacă ar fi să descriu identitatea TRUCouture într-un singur cuvânt, acesta ar fi autenticitate, pentru că fiecare piesă este creată cu respect pentru natură, tradiție și emoție. Autenticitatea este, de fapt, promisiunea că ceea ce creez va rămâne relevant și peste ani, asemenea zestrei contemporane care poate fi transmisă mai departe.
Ce fel de oameni ai adunat în jurul brandului și ce au în comun toți?
În jurul TRUCouture s-au adunat oameni sensibili la frumos, la natură și la poveștile ascunse în detalii. Nu sunt consumatori de modă rapidă, ci persoane care caută autenticitate, piese care să le reflecte personalitatea și care să le ofere o stare, nu doar o imagine.
Ceea ce au în comun este respectul pentru lucrurile făcute cu răbdare și grijă, pentru materiale naturale și pentru tradiția reinterpretată. Sunt oameni care înțeleg mesajul brandului: că o haină poate fi mai mult decât un obiect vestimentar – poate deveni o amintire, o zestre contemporană, chiar un fragment de identitate.
Care este piesa pe care o considerați „inima” creațiilor TRUCouture?
Piesa pe care o considerăm „inima” TRUCouture este Cămașa IE de Colecție. Ea reprezintă legătura dintre tradiția românească și sensibilitatea contemporană. În mod special, modelele realizate după tiparul iei autentice, în care integrăm broderiile vechi, originale, cusute manual, sunt cele mai iubite piese din colecțiile noastre.
Aceste cămăși sunt denumite „Cămașă de Colecție” și fiecare primește un număr unic. Este felul nostru de a marca faptul că fiecare piesă este irepetabilă – chiar dacă pornim de la același tipar, rezultatul este mereu diferit. Astfel, fiecare cămașă IE devine unicat, o piesă de patrimoniu contemporan, purtând cu ea atât frumusețea trecutului, cât și expresia prezentului.
Există o experiență trăită, poate personală sau profesională, care încă vă inspiră colecțiile?
Cred că prima emoție care m-a marcat profund a fost atunci când am văzut o clientă purtând prima cămașă IE pe care am realizat-o. Am creat-o pas cu pas, am modificat-o mult pe parcurs, până când am ajuns la o formă care să mă mulțumească pe deplin. În clipa în care am văzut-o îmbrăcată și am surprins emoția din ochii ei, dar și felul în care acea piesă îi dădea o frumusețe aparte, am înțeles adevărata putere a ceea ce fac. Acea trăire mă inspiră și astăzi, după mai bine de zece ani. Este motivul pentru care continui să creez acest model de cămașă IE de colecție, știind că fiecare piesă poate trezi o emoție unică celui care o poartă.
Cum arată procesul de la documentarea tradițiilor până la transformarea lor într-o piesă vestimentară contemporană?
Am studiat mult tiparele autentice, broderiile vechi, semnificațiile simbolurilor și felul în care acestea erau integrate în portul vechi. Îmi place să merg la sursă: să privesc piese de patrimoniu, să înțeleg povestea și energia lor.
Aleg materialele naturale care pot reda acea autenticitate, dar care să ofere și lejeritatea și confortul de care avem nevoie astăzi. Broderiile și cusăturile sunt reinterpretate sau integrate ca detalii, păstrând esența lor, dar adaptându-le într-o formă contemporană.
Cum ai trăit momentul în care ai dus poveștile vestimentare românești până în Japonia, la Expo 2025?
A fost un moment cu totul special și încărcat de emoție. Să duc poveștile vestimentare românești până în Japonia, la Expo Osaka 2025, a însemnat pentru mine nu doar o prezentare de colecție, ci un act de recunoștință față de rădăcinile noastre și față de toți cei care le-au păstrat vii.
Am simțit o mare responsabilitate: să arăt că portul tradițional românesc, reinterpretat prin TRUCouture, are forța de a emoționa oameni din culturi atât de diferite. Reacțiile primite – privirile pline de admirație și respect mi-au confirmat că frumusețea autentică nu are granițe.
Cum ai simțit responsabilitatea de a reprezenta România într-un context internațional?
Am simțit această responsabilitate ca pe o mare onoare, dar și ca pe o datorie de suflet. Nu a fost vorba doar despre a prezenta niște piese vestimentare, ci despre a arăta lumii o parte din identitatea României.
Am știut că fiecare cusătură, fiecare material natural și fiecare broderie veche reinterpretată deveneau, de fapt, un mesaj cultural. A fost o provocare frumoasă să păstrez echilibrul între respectul pentru tradiție și limbajul estetic contemporan, pentru ca România să fie percepută ca autentică, dar și actuală.
Pentru mine, a reprezenta România într-un context internațional a fost o confirmare că poveștile noastre vestimentare au puterea de a emoționa și de a crea punți între culturi.
Ce reacții neașteptate ale vizitatorilor v-au arătat că moda poate deveni un limbaj universal?
Adevărul este că în Japonia vizitatorii au fost extrem de curioși să descopere broderia românească. Le-a plăcut în mod special broderia fină, în cruciulițe și au admirat migala și timpul dedicat fiecărei cusături.
Mulți au spus că se simte respectul pentru tradiție în detaliile delicate și în autenticitatea lucrului manual.
Un alt moment neașteptat și foarte frumos a fost aprecierea din partea tinerilor pentru jachetele realizate după tiparul iei românești. Le-au găsit actuale, ușor de integrat într-o garderobă modernă și, în același timp, pline de poveste. Această deschidere și bucurie m-au convins că moda, atunci când e autentică, devine cu adevărat un limbaj universal.
Cum v-a schimbat perspectiva internațională asupra modei și asupra României contactul cu publicul japonez?
Contactul cu publicul japonez m-a făcut să privesc moda cu și mai mult respect pentru detalii și pentru autenticitate. În Japonia, oamenii au un ochi extrem de atent și o sensibilitate aparte pentru lucrurile migăloase și bine lucrate. Faptul că au admirat broderiile românești și au apreciat timpul și răbdarea investite în ele mi-a confirmat că munca noastră are un ecou puternic și peste granițe.
În același timp, această experiență mi-a schimbat și perspectiva asupra României: am văzut cât de multă valoare și frumusețe avem în tradițiile noastre și cât de puternic pot fi ele percepute de cei din afară. Pentru mine, întâlnirea cu publicul japonez a fost dovada că România poate fi reprezentată cu demnitate și rafinament prin poveștile sale vestimentare.
