Într-un climat social și demografic în care natalitatea este în scădere, depresia postnatală rămâne subdiagnosticată, iar comunitățile de sprijin pentru mame sunt puține și par a nu face față, Venera Predoiu – medic, mamă și fondatoare a Fundației Mamaz – pune în mișcare o rețea națională de susținere care oferă acces la consiliere psihologică, educație perinatală, grupuri de suport, consiliere juridică, recuperare fizică postnatală și programe de reinserție profesională.
Revenită în România din Austria, unde a profesat ca medic, Venera Predoiu a observat o realitate în care predomină lipsa de sprijin emoțional, educațional și fizic în perioada sarcinii și a maternității timpurii a memelor, lucru care contribuie direct la izolarea socială, creșterea depresiei postnatale și chiar la dezechilibre majore în dinamica familială și socială.
„România nu este doar țara tradițiilor. Este, din păcate, și țara mamelor care se aruncă de la balcon cu copilul în brațe”, atrage atenția fondatoarea Mamaz. Fundația vine să ocupe acel vid dintre mamă și sistem – un spațiu lăsat în gol de lipsa de politici, de empatie și de infrastructură socială.
Atenționând că statul continuă să trateze maternitatea ca pe o chestiune individuală, nu ca pe un pilon al dezvoltării sociale și economice, medicul amintește cifre îngrijorătoare ale statisticilor din România: rata cezarienelor în România este de 60%, alăptarea exclusivă sub 3 luni abia atinge 12,6%, iar depresia postnatală este diagnosticată oficial la 18,8% dintre mame – în realitate, peste 50% dintre cazuri rămân nediagnosticate.
Inițiativa își propune să reducă izolarea socială a femeii în perioada maternității, facilitând integrarea sa într-o rețea de sprijin multidisciplinar care să îi ofere siguranță, apartenență și continuitate în parcursul personal și profesional.
Business Leaders: Cine este Venera Predoiu dincolo de titulatura de medic și fondator?
Venera Predoiu: Sunt medic și fondatoarea Fundației Mamaz, dar, înainte de toate, sunt femeie. Femeie în România, cu tot ce înseamnă asta: emoție, nesiguranță, teamă uneori, dar și forță. Sunt mamă, voluntar de când eram copil, și un om care a învățat, din mers și din viață, că „mai binele” nu vine singur. Binele trebuie construit cu mâinile proprii, fără să aștepți, ci să acționezi.
Sunt un om idealisto-pragmatic, visez, dar mai ales pun mâna să fac! Nu așteapt „momentul perfect”, ci încep cu ce am, din locul în care mă aflu și alături de cine e dispus să se implice. Pentru mine nu există scuza ,, nu se poate,, ,,nu avem de unde,, ,,nu acum,,.
Cei din jur îmi spun că am multe calități. Unele poate sunt reale, altele primite din familie sau rostogolite din povești frumoase. Dar există una pe care eu o știu sigur și o recunosc ca fiind parte din mine: perseverența. Nu m-am născut cu ea. Am construit-o în timp. Iar astăzi o port ca pe un atu. Sunt determinată și nu mă dau bătută.
Cred cu încăpățânare că, în România, viața femeilor și mamelor poate fi mai bună. Pentru că atunci când femeile sunt susținute, cresc familii mai sănătoase. Și când familiile cresc, întreaga societate se transformă.
Cum a apărut Fundația Mamaz și de ce nu este doar „încă un ONG”?
Fundația Mamaz nu este un ONG obișnuit. Noi spunem că fundația este SATUL URBAN AL FEMEII MODERNE, dar este de fapt construită ca o țară. Cu o viziune clară, atent structurată, în care fiecare profesionist a fost ales ca un „ministru” al specialității sale, pus la treabă pentru binele unei „națiuni”: mamele. Ministerele fundației Mamaz sunt: 1. Sănătatea mintală a mamei, 2. Sănătatea fizică a mamei din punct de vedere ginecologic și recuperare postpartum, 3. Diada Mama & Copilul cu lactație și puericultură.
Practicând medicina în Austria, am văzut cât de mare este distanța dintre Vest și România, nu doar în infrastructură sau politici publice, ci și în felul în care sunt tratate femeile, mamele, sănătatea lor fizică și emoțională. Am realizat că ceea ce funcționează acolo poate funcționa și aici, dacă este adaptat cu realism față de contextul românesc.
Așa a apărut Mamaz: din dorința de a aduce acasă concepte validate, sisteme care susțin femeia cu adevărat, și de a le transforma în modele funcționale, pe termen lung, în România. Am adunat în jurul meu oameni care știu, pot și vor. Oameni cu cele trei calități pe care le considerăm esențiale: profesionalism, seriozitate și idealism constructiv.
Mamaz este altceva decât un ONG. Este un proiect de transparență, de creștere organică, de viziune pe termen lung. Împreună cu echipa, visăm și lucrăm la soluții care să funcționeze nu doar acum, ci și peste 30, poate 50 de ani. Ne gândim la mame, dar și la fiicele și nepoatele lor. La o Românie în care femeile să se simtă sprijinite, văzute și valorizate, nu doar în teorie, dar în viața de zi cu zi.
Acolo unde femeile sunt sprijinite, cresc familii mai sănătoase și întreaga societate se transformă.
Ce nu înțelege statul român despre realitatea unei mame în 2025?
Neglijând mama, România pierde generația următoare. O femeie însărcinată, o proaspătă mamă sau o mamă în concediu maternal este, azi, aproape invizibilă în ochii sistemului.
Simpla lipsă de suport și informație duce chiar la una dintre cele mai crescute rate ale cezarienei din Europa și anume 60%. Nu primește vizita unei moașe care să o întrebe „cum te simți?” sau să o informeze corect în privința alăptării, iar asta duce la o rată a alăptării pe țară de doar 12,6%. Nu are acces la programe de recuperare postpartum și asta o dovedește faptul că 1 din 4 mame suferă de incontineță urinară, de exemplu.
Nu este conectată la o comunitate reală în care mamele să se întâlnească, să învețe, să își crească împreună copiii.
Tot mai multe mame își caută comunitatea online. Se refugiază în grupuri virtuale, urmăresc sfaturi pe TikTok, Facebook sau Instagram, pentru că acolo le e mai ușor să ajungă. Comunitățile reale sunt rare, greu accesibile sau, pur și simplu, inexistente.
Și atunci… ce rămâne?
Telefonul le devine companie, iar informația, validată sau nu, e mai bună decât singurătatea. Și într-o țară în care depresia postnatală e negată sau trivializată, într-o societate cu un istoric narcisic și cu traume neprocesate, mamele se zbat singure. Nu pentru că vor, dar pentru că nu știu unde să meargă. Nu au cu cine vorbi, sau nu știu unde. Nu sunt sprijinite în mod real.
Se crede, poate, că stau pe telefon pentru că au timp liber. Că „pierd timpul” în concediu maternal, dar adevărul e altul: sunt obosite, copleșite și izolate. Și acel timp petrecut online e uneori singura lor formă de evadare, dar e o iluzie periculoasă de conexiune. Relația de cuplu are și ea de suferit din cauza lipsei de sprijin generală și vedem un trend crescător al divorțurilor după apariția primului copil.
Oare dacă ar exista parcuri adevărate, trotuare fără obstacole, spații unde să se poată deplasa cu căruciorul fără stres, ar mai sta în casă cu ochii în ecran? Dacă ar avea grupuri de sprijin reale, dacă s-ar organiza activități accesibile în comunități, dacă ar exista spații sociale pentru mame și copii, ar mai crește depresia atât de mult?
Noi credem că nu.
Pentru că România nu este doar o țară a tradițiilor. Este, din păcate, și țara mamelor care se aruncă de la balcon cu copilul în brațe, unde depresia postnatală înregistrată de INSP e de 18,8%, dar se estimează că 50% dintre mame suferă de depresie postpartum nediagnosticată.
În loc să o lași în gol, într-un vid de politici, resurse și empatie, pe motiv că „sunt altele mai importante”, mai corect ar fi să o vezi exact așa cum este: o verigă esențială în lanțul social și economic al unei țări. Astăzi, în România, această verigă este neglijată până la uitare. Și fără ea nu vom construi nimic durabil.
Neglijarea mamei nu e doar o eroare morală. E o pierdere economică și strategică majoră, iar România, dacă nu va schimba rapid această paradigmă, va plăti un preț dureros.
Dacă ai avea 5 minute să explici unui ministru de ce e nevoie de proiecte ca Mamaz, ce i-ai spune?
România de azi este o țară în care a fi mamă poate fi un act de curaj și de singurătate. În România de astăzi, cel puțin cinci probleme sociale critice, ca și natalitatea scăzută, violența domestică, abandonul școlar, lipsa implicării civice și lipsa integrării profesionale pot fi diminuate semnificativ printr-o singură direcție de acțiune strategică: investiția în sprijinul real, integrat și pe termen lung al femeii care devine mamă.
Mamaz construiește soluții, însă orice structură bine pusă la punct, standardizată, verificată și corectă își poate aduce un aport important.
Fundația Mamaz a fost creată pentru a răspunde acestor nevoi, cu prevenție, educație și sprijin profesionist, într-un model scalabil, adaptat realităților din România.
Luând problemele pe rând, vă pot dovedi că susținând mama, țara, societatea și economia nu ar avea decât de câștigat.
România are una dintre cele mai mici rate ale natalității din UE, iar populația îmbătrânește de la an la an.
Multe femei aleg să nu aducă pe lume copii aici sau să emigreze în timpul sarcinii, din lipsă de sprijin, siguranță și perspectivă.
Mamaz oferă mamelor sprijin concret prin workshopuri practice și gratuite, comunitate prin grup de suport, însoțire fizică și emoțională. Acestea sunt elemente esențiale pentru ca femeile să aibă curajul să devină mame aici, nu în altă parte.
În cazul violenței domestice, nu putem opri abuzul doar cu sancțiuni. Asta rezolvă doar efectul, nu și cauza. Trebuie să lucrăm la rădăcină: în familie, în relația părinte-copil, în modelul emoțional transmis din generație în generație.
O mamă educată și sprijinită recunoaște abuzul, îl denunță, îl oprește, își educă fiii și fiicele.
Mamaz oferă grupuri de suport, educație relațională în perioada de maximă vulnerabilitate emoțională: sarcina și postpartumul.
Chiar și în privința abandonului școlar, mama este o verigă importantă. Educația începe cu încrederea și curiozitatea mamei, dorința și deschiderea ei către informații, care poate fi antrenată. O mamă susținută va ține copilul în școală și va avea puterea să lupte pentru viitorul lui.
Participarea la vot, la viața comunitară, la responsabilitățile cetățenești începe în familie.
Un adult absent civic este, de cele mai multe ori, un copil care imită inconștient mediul parental. O mamă implicată va crește un cetățean activ, îi va explica de ce nu e bine să arunce gunoaie pe jos, de ce să nu lovească, de ce e bine să semnaleze nereguli, să fie prezent și proactiv.
Multe femei nu se mai întorc în câmpul muncii după ce devin mame.
Motivul nu este lipsa de competență neapărat, ci lipsa de susținere și adaptare.
Mamaz încurajează reconectarea profesională a femeii prin sprijin psihologic, networking, activare în comunitate și redobândirea stimei de sine.
Noi lucrăm direct la cauză. Fundația Mamaz construiește sănătos de la rădăcină, în cea mai vulnerabilă și decisivă perioadă din viața unei femei: sarcina și maternitatea. Lucrăm la prevenție. În plus, Mamaz ușurează presiunea de pe sistemul medical. Prin workshopuri de alăptare, puericultură, ginecologie și recuperare postpartum, pregătim mamele să știe când și cum să meargă la medic. Să nu ajungă la urgențe cu o mastită care putea fi evitată, să înțeleagă un canal galactofor blocat înainte să devină o infecție. Să recunoască semnele care contează.
Nu vrem să înlocuim medicii. Vrem să le fim parteneri. Prevenția făcută bine e cel mai mare ajutor pe care îl putem da sistemului.
Vă invităm să susțineți această construcție, pentru viitorul în care copilul crescut azi de o mamă sprijinită va merge la școală, va merge la vot, va fi partener egal și părinte conștient.
Viitorul începe cu mama. Acolo se decide tot.
Unde vezi cele mai mari șanse reale de schimbare – în legislație, în mentalitate, în accesul la sprijin?
Mai întâi, trebuie să construim infrastructura de sprijin: comunități, servicii, specialiști, siguranță. Spații reale unde femeia-mamă să fie văzută, ascultată, înțeleasă. Apoi, odată ce mamele se simt susținute, apar și schimbările de mentalitate: se normalizează cererea de ajutor, conversația despre sănătatea mintală, încrederea în educație și știință.
Iar mentalitatea schimbată creează presiune socială. Și atunci legislația nu mai vine de sus în jos, ca o măsură impusă, ci de jos în sus, ca o urmare a ceea ce deja s-a transformat în societate.
Noi, la Mamaz, credem că femeile pot schimba România.
Când ai realizat că mamele nu au nevoie doar de informații, ci și de reabilitare, spațiu sigur, trib?
Când m-am întors în România, în propriul meu concediu de maternitate.
Am început să mă observ, cu toate întrebările, nesiguranțele și eforturile zilnice. Apoi am început să privesc în jur. În parc, printre cărucioare și leagăne, am văzut mame care își iubeau copiii, dar erau obosite, cu spatele puțin încovoiat, unele poate nervoase, altele frustrate, altele doar singure. Supărate că nu au ajutor. Că au ajuns greu până acolo. Că drumul înapoi e o aventură. Că nu se mai regăsesc în nimic altceva decât în rolul de „mamă full-time”, dar unele își doresc cu ardoare și alt rol, măcar pentru 2 ore pe zi, dacă ar avea susținere și ajutor. La polul opus, mame care au fost obligate să revină rapid în câmpul muncii și se simt vinovate și tăiate pe din două, emoțional vorbind.
Atunci am înțeles: mamele nu au nevoie doar de articole sau sfaturi. Au nevoie de un spațiu sigur. De alte femei lângă care să își crească copiii, de profesioniști cu care să vorbească și unde să primească servicii de calitate.
Tot atunci, privind o mamă cum vorbea cu copilul ei, am avut o revelație:
Ce bărbat minunat va deveni acest copilaș. Poate că, în cele din urmă, aici e cheia:
dacă sprijinim mamele, vom crește o generație întreagă de oameni mai buni.
Și asta chiar schimbă tot.
Dacă Mamaz ar fi un protest, ce ar striga el în fața unui spital de stat?
Lasă-mă să te ajut! (simplu și de bun simț, noi suntem liant între om și sistemul medical)
Ce eforturi depuneți (sau plănuiți) pentru ca Mamaz să nu fie doar un proiect frumos „pe hârtie”?
La nivel practic, totul a început în urmă cu doar câteva luni, când am întâlnit primul profesionist care s-a alăturat fundației, dr. lect. Mihaela Sofrone. De atunci, am adunat o echipă de oameni care au trei calități fundamentale: profesionalism, seriozitate și idealism. Ne dorim specialiști care nu doar știu, ci și simt și vor să contribuie la o schimbare reală.
Am organizat deja evenimentul test de lansare Mamaz, am început să ne facem cunoscuți în comunitate, consolidăm direcțiile strategice și în mai puțin de două săptămâni începem primele grupuri de suport, fizice, pentru mame, în București.
Dar nu ne oprim aici. Viziunea Mamaz este una națională: ne dorim un Centru Mamaz în fiecare oraș din România. Spații în care să existe educație perinatală, ginecologică, civică, consiliere psihologică, sprijin fizic după naștere, recuperare postpartum, apartenență.
Suntem deja parteneri în cel mai mare festival de parenting din România și lucrăm la un program-pilot cu un spital din București, menit să aducă modelul Mamaz în sistemul medical.
Iar pentru 2025–2026 pregătim trei mari evenimente, prin care vom duce mai departe misiunea noastră: ca nicio mamă să nu se mai simtă singură, epuizată sau uitată.
Cred atât de mult în această idee, încât am ales nu doar să-mi ofer timpul, energia și competențele, ci și resursele financiare personale, în mod direct.
Concret: fiecare pas, fiecare structură administrativă, acest început de activitate a fost susținut, până în acest punct, din resurse proprii.
Aceasta este diferența. Aici se face distincția între o inițiativă teoretică și una muncită. Mamaz nu este o asociație, este o fundație începută cu oameni, multă muncă și finanțe personale, pentru că eu cred, asumat, că acest proiect poate schimba România.
Această alegere de a începe cu resurse proprii nu este un gest de sacrificiu, este dovada că Mamaz nu este doar un plan. Este o nevoie și un răspuns.
Există o comunitate de sprijin în jurul fundației? Cu cine pornești la drum?
O da! Fără comunitate și grupul meu de „guerilla”, nu ar exista Fundația Mamaz. Profesioniștii noștri de început, cum îi numesc eu, sunt:
- Dr. lect. Mihaela Sofrone: este terapeut în Terapie Sistemică pentru familie și copil. Are o abordare structurată și empatică în susținerea femeilor și a familiilor. A creat și condus multiple proiecte de voluntariat pentru femei, mame, copii și se va ocupa de Șezătoarea modernă și Bursa Socială din cadrul fundației. E de o energie și tenacitate molipsitoare. Când obosesc, vorbesc cu Mihaela.
- Dr. Claudia Cojocaru: este medic neonatolog, specialistă în puericultură și alăptare, iubește adevărul științific și profunzimea umană. Cu înțelegere, răbdare și echilibru călăuzește mamele pe drumul lactației și al puericulturii.
- Dr. Ioana Iordache: este medic specialist în ginecologie și fertilitate, implicată în sănătatea reproductivă a mamelor. În fundație va ține workshopuri pe tema Infertilitate & Sarcină dpdv ginecologic, însă nu doar atât. Își dorește ca workshopurile să fie multidisciplinare, să aibă și element de psihoterapie, pentru că infertilitatea e o temă foarte sensibilă.
- Dr. Cristina Krljanovic: este medic pe reabilitare medicală, fondatoare a Mamisfera și colaboratoare Mamaz, este responsabilă de programul recuperare postpartum. Oferă din partea Mamisfera.ro, concept unic în România, creat chiar de ea, un workshop gratuit săptămânal, de recuperare postpartum
- Ana Postelnicu: este psihoterapeut, pasionată de mamă și copil, va conduce Grupul de suport Sarcină și Grupul de suport Maternitate. Ea are sute de ore experiență pe grup de suport, este mereu prezentă la datorie și nevoie.
- Mihai Constantineanu: este fotograful și videograful nostru, bunic, bărbat relaxat și de cuvânt, ne dă viață și culoare.
Voluntarii „din spatele ecranelor”: se ocupă de documentație legală, viitoare strângere de fonduri, comunicare, logistică și organizare de evenimente. Nu apar pe scenă, dar sunt esențiali pentru funcționarea fundației.
Cum ar arăta o generație crescută de mame care nu se simt vinovate, abandonate sau epuizate?
Ar fi o generație echilibrată, cu rădăcini solide, în care copiii crescuți de mame încrezătoare și sprijinite vor deveni adulți rezilienți, care își cunosc valoarea, își aleg cu sens drumul în viață și contribuie firesc la binele societății. Acești copii, crescuți cu respect, vor învăța instinctiv să respecte și ei, fără efort, pe cei din jur, iar din acest respect profund și natural se va naște și simțul civic și capacitatea de a trai conștient în lume, cu grijă fața de ceilalți și de binele comun. Acești copii vor fi susținuți de mame susținute și ajutate.
Ce mesaj le-ai transmite mamelor care se simt singure, obosite sau invizibile – dar nu îndrăznesc să ceară ajutor?
Îndrăzniți! Suntem aici pentru voi și sunteți mai puternice decât credeți! Faceți primul pas, apoi încă unul și încă unul. La mijlocul drumului vă așteaptă Fundația Mamaz.
Cum îți imaginezi proiectul Mamaz peste 10 ani, unde vă doriți să ajungeți?
Când o femeie rămâne însărcinată, vine la Mamaz !
Vrem un Centru Mamaz în fiecare oraș din România. Aceasta este viziunea: ca orice mamă care are nevoie de ajutor, fie că e la primul copil, fie că nu mai știe cum să împace alăptarea cu epuizarea, fie că simte că se pierde pe sine, să aibă un centru în care să vină. Să intre și să găsească sprijin: pentru trup, pentru minte, pentru suflet.
La Mamaz, mamele găsesc răspunsuri bazate pe dovezi științifice și oameni care nu le judecă.
Sprijin în alăptare, ateliere de puericultură, întâlniri de susținere, mișcare pentru refacerea după naștere, consiliere psihologică, educație, dar mai ales, o comunitate adevărată, care nu trăiește doar online.
Ne dorim să susținem reconversia profesională a mamelor care au nevoie de așa ceva.
Viața profesională a unei mame se rupe uneori în bucăți. Mamaz vrea să pună cap la cap aceste bucăți. Vrem să oferim programe prin care mamele care simt că nu se mai regăsesc, să poată face primii pași către o reconversie, cu sprijin, cu încurajare, cu oameni care le țin de mână, nu care le întreabă „ce-ai făcut în ultimii 2 ani?”.
Iar un vis adus din Vest, este moașa care vine acasă.
E realitate în Olanda, în Germania, în Franța: după ce naști, vine cineva la tine acasă să te ajute, să te învețe, să te liniștească. E o moașă pregătită pentru ce înseamnă această perioadă. Fundația Mamaz își propune ca, în timp, fiecare mamă din România să aibă parte de o astfel de vizită, inclusă firesc în îngrijirea ei.
În 2025 Mamaz va lansa bursa socială: 10 mame vulnerabile vor fi sprijinite timp de un an, cu produse, informație și educație. Nu este caritate, ci reîntoarcerea demnității prin sprijin concret. Și visul e mare: ca acest 10 să devină 100.000 în mai puțin de 10 ani. Mame susținute, mame care merg mai departe informate, educate, gata să aplice ceea ce știu asupra copiilor lor.
Vedem o colaborare cu statul, acolo unde e nevoie.
Fundația Mamaz nu vrea să înlocuiască statul. Vrea să îl completeze. Să umple goluri, să arate unde lipsesc lucruri esențiale, să devină un partener de încredere al autorităților, în sprijinul mamelor. Ne dorim să construim un curent al schimbării.
Mamaz nu e doar un ONG. E o plasă de siguranță pentru mame construită cu migală, cu cercetare și multă muncă, resurse proprii și oameni dedicați.
