Florian Bucă, CEO Soft Tehnica, are o experiență de 17 ani în industria tehnologiei și spune că pasiunea pentru acest domeniu este cea care l-a ajutat să atingă performanța. Anul trecut compania și-a dublat cifra de afaceri atacând direcții de business non-standard.
Soft Tehnica a lansat în 2007 Freya POS, soluție utilizată de peste 2500 de afaceri din România, ajungând în top 3 produse destinate pieței de HoReCa și Retail din România.
Cine este Florian Buca?
Sunt un om simplu. M-am născut într-o comună din Vâlcea, acolo unde am urmat și studiile până în clasa a-VII-a. În business am evoluat pas cu pas și mi-am ales oamenii de la care am avut ce învăța. Am ajuns în industria IT din pasiune, n-am urmat cursuri de IT, programare sau informatică în liceu. M-am dus direct la Facultatea de Cibernetică și a fost alegerea cea mai bună pentru mine, judecând în prezent. Nu am lucrat în multinaționale, nu știu cum este, dar știu foarte bine provocările unei companii antreprenoriale. Sunt din 2018 sunt în cadrul Soft Tehnica, știu compania încă de la înființare. Fiind încă din facultate prieten cu fondatorul – Iulian Popescu, am asistat Soft Tehnica în fiecare etapă a dezvoltării ei.
Ai început ca manager de echipă, aceeași echipă care a dezvoltat Freya. Povestește-ne puțin despre oamenii din spatele acestui proiect.
Soft Tehnica a pornit în 2004 ca o companie pentru soft tehnic la comandă. Așa a pornit și Freya în 2007, când am avut primul client. Tot timpul misiunea Soft Tehnica a fost să aducă produse noi pe piață. Unele și-au atins pragul de maturitate și au dispărut, altele au rezistat. Freya este unul dintre produsele care a crescut continuu, fiind în top 3 produse destinate pieței de HoReCa și Retail din România.
Care au fost etapele dezvoltării Freya?
Am identificat inițial o piață. În 2006, când ne-am apucat noi să programăm, aceasta era o piață bună. Restaurantele și hotelurile nu erau digitalizate și atunci am zis să venim cu un produs inedit, o tehnologie și un suflu nou. O parte dintre ideile inițiale sunt încă aplicate în soluție, altele s-au schimbat. Am fost nevoiți să ne adaptăm. Orice produs nou care intră pe piață nu este aplaudat, pentru că nu are o reputație încă formată. Am dezvoltat Freya stând și urmărind procesele într-un restaurant. Și produsul nostru a excelat, vorbim de un număr mare de restaurante care a adoptat soluția datorită capacității produsului nostru de a se adapta oricărui tip de business. Atât restaurante cu servire la masă, restaurante cu servire rapidă sau cele de tip delivery, unde este un cu totul alt flux: se răspunde la telefon, se preia adresa, comanda, se livrează etc. Am înglobat în Freya toate aceste businessuri, care par diferite dar au în spate o logică similară.
În prezent peste 2500 de afaceri folosesc soluția. Cum gestionați acum acest flux?
Încercăm să standardizăm foarte mult. Nu este ușor să-i acomodezi pe toți în sistemul tău. Eu sunt un om de servicii și mereu mă uit ce fel de serviciu livrez clientului. Îmi doresc permanent să ofer ce este mai bun, ne adaptăm fluxul continuu. În momentul în care aduci o soluție nouă într-un restaurant care are deja implementată o soluție sau nu are deloc, îi schimbi procesul și introduci stress personalului și managerilor. Datoria noastră este să facem în așa fel încât să le facă plăcere să lucreze cu Freya, să câștige timp. De fapt aceasta este misiunea noastră: să câștigăm timp pentru angajații și antreprenorii din HoReCa.
Legislația vă ajută?
Te ajută, dar te și încurcă. Trebuie să vezi oportunitatea. Dacă vorbim de prezent, legislația ne ajută. Statul încearcă să digitalizeze multe procese, iar companiile sunt obligate să se intre în conformitate. Avem experiența deciziei de impozitare a bacșișului. De la 1 ianuarie a intrat în vigoare, iar toate soluțiile au fost nevoite să facă un update astfel încât să apară bacșișul pe bonul fiscal. Asta este doar ce vede clientul final pe bon, în spate sunt rapoarte și proceduri. Am finalizat soluția pe 26 decembrie, am avut patru zile să actualizăm clienții.
Care sunt costurile utilizării aplicației?
În perioada pandemiei am oferit gratuite la utilizarea aplicației. A fost un an de cotitură pentru noi, de redefinire, de regăsire, de sudare a echipei. Performanța de astăzi este rezultatul muncii de atunci. Am preferat să dăm Freya gratuit oricărui restaurant care își schimba modul de lucru prin introducerea livrărilor. Mai mult, am suspendat toate abonamentele celor care au solicitat. Ne-am pus pe noi într-o situație dificilă, traversând două luni foarte grele.
Costurile sunt în funcție de opțiunile aplicației. Încercăm să nu încărcăm clientul cu anumite costuri de care nu are nevoie. Plecăm de la partea de vânzare, unde este un cost mic, iar pe măsură ce este nevoie de gestiune, marketing, planificare, se plătește separat pentru fiecare modul.
Antreprenorii români aleg mai ieftin sau mai eficient?
Depinde de nivelul de dezvoltare al restaurantului. Dacă este la început de drum, este normal să-și analizeze costurile și să înceapă cu ceva ieftin. Înainte restaurantele investeau mult în locație, design. Dar este nevoie și de casă de marcat, de soft. Iau un sistem pe care și-l permit la acel moment, ca să pornească afacerea cât mai repede. Aici este capcana. În momentul în care impui un sistem, devine greu să-l mai schimbi din cauza obișnuinței.
Ce soluții software custom ați dezvoltat până acum?
Freya este clar produsul care ne definește cel mai bine în momentul de față, are un întreg ecosistem de oameni în spate, practic propria firmă în interiorul Soft Tehnica. Din 2008, de când am venit eu, crește cu două cifre în fiecare an. În 2022 am crescut cu 30% față de 2021.
Un alt produs care a excelat dar a dispărut se numește SignTech – semna automat facturile. Numai că legislația s-a schimbat și nu mai este nevoie să semnezi factura, deci nu mai are piață.
Un soft care la un moment dat a dominat piața a fost cel de acces în stadioane, cu rezervări. Cum stadioanele din România se schimbă, dinamica echipelor la fel, piața a dispărut.
Agora este un document-management prin care în anumite instituții toată zona de flux de documente este făcută în acest program. Spre exemplu, universități din România sunt pe soluția noastră de 7-8 ani. Noi organizăm fluxul de informații și documente.
Care sunt provocările tale, în calitate de CEO?
La nivelul companiei sunt provocări de la stabilitate financiară, până la flux de personal. Dar sunt mândru de echipa pe care am format-o. Au preluat multe dintre grijile pe care le am. Avem opt manageri care lucrează cu mine și trimestrial stăm și facem obiective, analizăm ce s-a întâmplat. Acesta este și motivul principal care a dus la creșterea din 2022, pentru că fiecare s-a responsabilizat. Este anul în care am investit cel mai mult în echipă, vorbim de zeci de mii de euro în dezvoltarea echipei. Am trecut prin training-uri globale, la care s-au adăugat cele specializate pe bucata pe care o face fiecare. Oamenii rămân lângă noi, ceea ce ne ajută. Ei ne-au recomandat mai departe, au adus oameni de calitate care s-au integrat bine în echipă. Clar avem poziții în care încă nu suntem mulțumiți și căutăm în continuare. Spre exemplu, la parte de marketing, considerăm că mai avem de lucrat, momentan comunicăm și ne promovăm organic, ceea ce nu este rău, dar simțim nevoia să fim mult mai prezenți.
La nivel de business, ne uităm foarte mult la noi. Nu ne uităm la concurenți. Avem câțiva concurenți respectabili pe care îi urmărim și ne bucură faptul că fac lucruri bune, pentru că ne obligă să ne creștem nivelul. În rest, este loc în piață. Au fost provocări determinate de factori externi: pandemie, schimbări legislative, măsuri ale Guvernului. S-a simțit în cash-flow. De aici pleacă o serie de evenimente pe care trebuie să știi să le gestionezi. Trebuie să ofer companiei stabilitate, acesta este rolul pe care mi l-am asumat. Avem experiența lui 2020, când în HoReCa, din 12 luni, 8 au fost în pierdere. Compania a mers mai departe și am recuperat repede.
Există anumite etape care s-au remarcat în evoluția businessului?
Anul trecut am crescut mai mult decât dublu ca cifră de afaceri pentru că am atacat și direcții de business non-standard. Nu vindeam doar ceea ce produceam noi, am livrat și software, echipamente care nu erau standard. Necesitatea de digitalizare a companiilor a crescut, acum sunt și multe proiecte de fonduri europene care pun pe piață achiziții. Nu este însă o direcție pe care o urmărim constant, ci o fluctuație pe care o aducem businessului nostru. Noi urmărim constant zona de dezvoltare software și Freya.
Cum preconizezi că va evolua industria aceasta legată de aplicații și inteligența artificială?
Inteligența artificială o să producă o explozie în următorii doi ani. O să intre în viețile noastre în orice interacțiune cu un sistem IT. Mă uit ce se întâmplă acum în piața internațională cu ChatGPT și este fenomenal. Ne uităm la cum putem să beneficiem de ce fac acești oameni și de ce livrează. E clar că foarte multe joburi vor fi redefinite, eficientizate. Asta facem și noi, eficientizăm anumite procese repetitive cu ajutorul acestor produse bazate pe AI. Oamenii vor fi mai bine puși în evidență, nu o să dispară niciun loc de muncă.
Dacă mâine ai pleca din companie, în ce altă industrie ai investi?
Mă văd tot în IT, nu mă gândesc să schimb industria. Sunt deschis să lucrez la soluții în zona de sănătate, agricultură.
Care este cea mai importantă lecție de business pe care ai învățat-o din experiența ta?
Să înveți să și pierzi. Să fii dispus să riști să pierzi și bani, să lași oamenilor libertatea de a greși ca să poată inova. să înveți continuu. În ultimii doi ani, de când avem o cultură de învățare în companie, mi-am dat seama cât de mult au evoluat lucrurile.
